Andreea-Alexandra DEMȘA - Volda University College, Norvegia
Mobilitatea mea in Volda, Norvegia. Un sentiment unic pe care nu-l pot compara cu nimic din ce am trăit anterior.
Am decis să plec cu o mobilitate Erasmus+ din dorința de a lua parte la unica experiență de a studia în altă țară, complet diferită de ceea ce îmi era familiar. Fiind singurul student venit de la facultatea mea, ba chiar din România știam că mă voi confrunta cu situații mai puțin cunoscute, că voi fi singură și va trebui să găsesc o cale să mă descurc într-o țară a cărei limbă nu-mi era deloc cunoscută. Au existat momente mai puțin ușoare în care dorul de casă își spunea cuvântul, însă momentele bune au dominat peste ele. Respectul pe care l-am întâlnit în sistemul educațional, căldura profesorilor, spațiul oferit de organizațiile studențeștii cu activități menite să ne conecteze și să facă timpul petrecut acolo cât mai plăcut, oamenii cu care împart amintiri, peisajele minunate cu care am fost binecuvântată să mă trezesc în fiecare dimineață, aventurile, râsetele, căldura bucătăriei în care am creat cele mai frumoase și delicioase amintiri, toate, bune și mai puțin bune m-au învățat ceea ce nu aș fi putut descoperi dacă nu mi-aș fi luat inima-n dinți.
După multe ore și la mii de kilometri distanță am ajuns în locul care urma să-mi fie casă departe de acasă. Rămasă singură între patru pereți reci, fără nimic care să aibă căldura unui „ceva” familiar, a fost momentul când am realizat că urmează să încep o nouă viață, de la zero. După o zi obositoare, ca urmare a celor 3 zboruri pe care le luasem pentru a ajunge în Norvegia, cu frigul în oase, am decis să mă duc la magazin să-mi procur strictul necesar până mă voi acomoda în nouă mea locuință. În drumul meu spre magazin am observat un grup de tineri cu care am intrat în discuție și am aflat că și ei sunt studenți internaționali ca mine. Ceea ce nu știam atunci era că această interacțiune îngloba esența unei mobilități. Într-o fracțiune de secundă drumul meu până la magazin s-a transformat în prima mea experiență la schi, o amintire la care mă întorc cu drag. Dacă aș fi lăsat grupul acela de studenți să treacă pe lângă mine experiența mea în Volda ar fi fost cu totul diferită.
Așadar, nu este despre greutățile pe care le întâmpini, ci despre oamenii pe care îi întâlnești alături de care creezi lucruri noi și care te ajută să mergi mai departe. Prin urmare, sfatul meu pentru studenții care vor să plece cu o mobilitate în străinătate, dar nu au curaj, se tem că nu se vor descurca, este să nu lase teamă să-i împiedice. Curajul vine treptat, tu trebuie doar să faci primul pas.